(apud Henry Beard & Christopher Cerf. 1993. The Official Politically Correct Dictionary and Handbook. New York: Villard Books)

Carbocentrism:

The belief by carbon-based life-forms that theirs is the best or the only possible basis for the development of intelligent, sentient beings.

Centrocentrism:

The assumption that positions and opinions echoing the moderate, „middle-of-the-road” viewpoint held by a statistical plurality of any population are somehow superior to those espoused by minority factions; and the accompanying tendency of the dominant culture media to marginalize such factions by characterizing their ideas as „far out,” „radical,” or „extreme.”

Cerebrally challenged:

Stupid.

Charm-free:

Boring.

Chemically inconvenienced:

Under the influence of alcohol or drugs.

Chronologically gifted:

Old.

Client of the correctional system:

A prisoner.

Colorblindness:

The ability, claimed by some liberals, to fail to notice – or, at least, ignore – the pigmentation of people’s skins.

Colordeafness:

The lack of talent, studied or real, for recognizing the difference between the speech patterns and modes of pronunciation of African-Americans and European-Americans.

Companion:

A gender-inclusive, nonheterosexist substitute for „boyfriend,” ”girlfriend,” ”wife,” ”husband,” or „spouse.” But because it is also a nonspeciesist substitute for „pet” or „animal friend,” extreme care should be taken before using it.

Condition:

A sensitive and positive substitute for such melodramatic, and ultimately demeaning, phrases as „affliction,” ”malady,” and disease.”

Example: The Four Horse Oppressors of the Apocalypse were Nutritional Deprivation, State of Belligerency, Widepread Transmittable Condition, and Terminal Inconvenience.

Consensual nonmonogamy:

Swapping sex partners.

Coself:

Gender-neutral replacement for „herself” and „himself”.

Cosmetically different:

Ugly.

Credentialism:

Discriminating against a person by forcing her or him to provide evidence of ability, prior experience, knowledge, training, or the like, before being employed, admitted to an institution of learning, etc.

Cruelty-free products:

Products that do not contain animal ingredients and are not tested on animals.

Culturally sensitive:

Politically correct.

Custody suite:

A more positive, less judgmental, term for what was onnce known as a „prison cell.”

 

 

Ciudat de nefamiliar, dom’ primar!…

"Mai vine ăia cu volele, gredărele şi sărăriţele, bre?!"

Generalul Iarnă loveşte din nou. Stop.
Acoliţii săi, generalii Viscol şi Nămete, desant aerian. Stop.
Boc contraatac la lopată. Stop.
Scapă cine poate. Stop.
Ger asalt commando. Stop.
Plouă sau ninge / Noi vom învinge!

NB: Imaginile provin din multiple surse de pe internet.

Merge Bulă, într-o zi, la o reprezentanţă Dacia şi-l întreabă pe vânzător:
- Dacia 1300 aveţi?
- Avem.
- Cu climă bizonică?
- Cu.
- Cu ABS ?
- Cu ABS.
- Cu alarmă ?
- Cu.
- Cu GPS?
- Cu.
Bulă, uimit, îl întreabă pe vânzător:
- Ce tare! În cât timp aş putea să o am?
- Păi, e deja pe stoc.
- Mata faci mişto de mine?
- Bineînţeles…, dar cine a început?

Retrieved from:

http://www.pur-romanesc.net/2011_01_20_archive.html

(versiune adaptată)

Ankara! Pronunţat cu accent pe prima silabă şi cu un r aspru, rostogolit iute în fundul gurii. Poate că noiembrie nu este tocmai sezon turistic, dar oraşul are o identitate proprie, un farmec distinct: îţi place acest dulce melanj între consumerismul occidental şi conservatorismul oriental. Dacă Istanbulul este un „oraş-stat” sui-generis, una din acele minuni citadine care nu cere comparaţie ci doar admiraţie, Ankara este un nexus urban al căilor de comunicaţie dintre vestul şi estul Asiei Mici. Cu un trecut intimidant (atestat încă de pe vremea hitiţilor), pare astăzi o capitală oarecare, fără pretenţii. Cu câteva excepţii, clădirile nu sunt foarte înalte iar punctele de atracţie sunt relativ puţine. Asta nu înseamnă nicidecum că nu ai ce face în Ankara! Anıtkabir (mausoleul lui Atatürk) este un ansamblu monumental demn de respectul pe care toţi turcii îl poartă „părintelui naţiunii”. Moscheea Kogiatepe (Kocatepe Cami) este un monstru arhitectonic tolănit în inima oraşului, impresionantă vizual dar – după părerea mea – în dezacord estetic cu edificiile din jur. Construită în stil „neoclasic otoman” şi inaugurată în 1987, canibalizează pur şi simplu interesul privitorului lăsând să se piardă farmecul liniştit al caselor şi străduţelor din Çankaya. Ankara Kalesi (cetăţuia din Ankara) pare să se surpe în uitare, aşa cum stă cocoţată deasupra oraşului vechi, în Ulus. Iar turnul Atakule nu este altceva decât un piron de beton şi sticlă înfipt anapoda în coasta unui deal oarecare. Dar ceea ce te surprinde (iar pe mine m-a fascinat de-a dreptul) este spectacolul străzii, agitaţia cotidiană a oamenilor, traficul infernal (ferească sfântul să nu pleci pe galben la semafor sau să încurci circulaţia mai mult de două secunde!; deşi claxoanele şi „flash”-urile sunt mijloacele standard de comunicare între şoferi, n-am văzut nervi în trafic). Fie că te duci în Hamamönü să bei un ayran ca la mama lui sau pe Kızılay la un kebap şi un biraver, ankarezii sunt politicoşi, manieraţi, zâmbitori. Ba chiar stau la coadă la autobuz (aşa „orientali”, cum îi considerăm noi…). Noaptea este plină de muzică, culoare, conversaţie pe Kızılay şi străduţele învecinate, terasele sunt aglomerate iar magazinele forfotesc de müşteri. Dacă turcii par a iubi ceva mai mult decât banul (lăsând la o parte religia şi alte valori fundamentale), atunci nu poate fi vorba decât de muzică şi dans. Pariez că fiecare ankarez are un instrument muzical acasă, iar plăcerea de a cânta, dansa şi petrece pe muzica locală este endemică. Mâncarea are savoarea ei (deşi nu recomand localurile „fast food”), variată şi condimentată din plin, iar pâinea turcească îţi trezeşte amintiri… de cartier. Parcă şi roşiile mai pierd din gustul plasticos cu care ne amăgim trei sferturi din an! Ceea ce lipseşte aproape cu desăvârşire este… ciocolata. Deserturile turceşti de calitate (şi în special baclavalele) nu sunt exagerat de dulci. Favorita mea este künefe, un fel de plăcintă subţire, cu foi sărate şi brânză dulce, fină şi însiropată, destul de pretenţioasă la preparat, se pare (vezi link-ul de mai jos) dacă vrei să iasă cum trebuie.

http://mediterraneanturkishfoodpassion.blogspot.com/2010/08/turkish-kunefe-kunefe.html

Celebra cafea turcească este mai puţin populară; mulţi preferă ness-ul. Aş mai aminti doar ceaiul, negru, tare, cu gust violent, aproape lipsit de aromă, servit oricând, chiar şi pe stradă.

Am să închei aici, pentru a nu vă plictisi cu nişte detalii strict personale. Cu excepţia a două sau trei, fotografiile sunt din arhiva proprie, fiind realizate în perioada 14-20 noiembrie 2011.

“The most important thing in the Olympic Games is not to win but to take part, just as the most important thing in life is not the triumph but the struggle. The essential thing is not to have conquered but to have fought well.” (Pierre de Coubertin)

Raportez cu mândrie, în această zi de bilanţ, că, din punct de vedere al traficului, blogul meu s-a clasat pe poziţia 20518232 din Dumnezeu ştie câte. Mulţumesc cititorilor mei (interesaţi sau întâmplători) pentru vizite. Vă mai aştept!

Conform: http://www.alexa.com/siteinfo/bbcristian.wordpress.com

 

Bribespot este un serviciu Web, aplicaţie pentru dispozitive Android, prin intermediul căreia poţi raporta locaţiile vizitate în care ai fost pus în situaţia de a da şpagă. Harta generată prin contribuţia utilizatorilor te poate ajuta să vezi unde sunt locaţiile în care s-a dat mită recent, cât au fost nevoiţi să plătească cei implicaţi şi de ce. În cazurile raportate în mod anonim de utilizatorii aplicaţiei Bribespot poţi afla care sunt regiunile unde se ia mită şi sumele de bani pe care ar fi bine sa le pui de-o parte pentru a nu cădea victimă unui poliţist prea zelos, cadru medical indiferent faţă de suferinţa oamenilor pe care ar trebui să-i îngrijească sau pentru a cumpăra bunăvoinţa funcţionarului unei instituţii.

Link:

http://www.bribespot.com/how-it-works

Retrieved from

http://thenextweb.com/apps/2011/05/17/bribespot-lets-people-check-in-when-theyve-been-bribed/

 

„You have not experienced Shakespeare until you have read him in the original klingon”
(chancellor Gorkon, Star Trek VI: The Undiscovered Country, Paramount Pictures, 1991)

 THE ORIGINAL HAMLET

Chancellor Gorkon: I offer a toast. The undiscovered country… the future.
Everyone: The undiscovered country.
Spock: Hamlet, Act 3, Scene 1.
Gorkon: You have not experienced Shakespeare until you have read him in the original Klingon.

The Klingon Hamlet (full title: The Tragedy of Khamlet, Son of the Emperor of Qo’noS) was a project to translate William Shakespeare’s Hamlet into Klingon, a constructed language first appearing in the television series Star Trek. Shakespeare in the ‘original Klingon’ is an echo in the novel of Vladimir Nabokov’s eponymous hero Pnin, who taught his American college class that Shakespeare was much more moving ‘in the original Russian.’

The original English version of the play appears alongside its ‘original Klingon’ translation. The ‘original Klingon’ version has been adapted to reflect the play’s history as originating from a Klingon source. Reference sections in the book show some literal translations of the Klingon body text.

According to a disclaimer, the project is written in a satirical style implied by Chancellor Gorkon’s quote — that Shakespeare was actually a Klingon (named Wil’yum Shek’sper) writing about the attempted coup of the Klingon empire. This is implied because the plot is based on predominantly Klingon themes and motifs as opposed to human themes and motifs, which were considered too primitive in comparison to the story of Hamlet during the time period in which it is set. The notion that Shakespeare was a human writing during Renaissance times was only introduced after the United Federation of Planets instigated a large propaganda campaign in order to rally people against Klingons.

The Klingon Language Institute (KLI) printed and published a limited edition hardback version in 1996, entitled Hamlet Prince of Denmark: The Restored Klingon Version (ISBN 0-9644345-1-2). Star Trek publisher Pocket Books published the work as a trade paperback (ISBN 0-671-03578-9) in 2000.

taH pagh taHbe’. DaH mu’tlheghvam vIqelnIS.

quv’a', yabDaq San vaQ cha, pu’ je SIQDI’?

pagh, Seng bIQ’a'Hey SuvmeH nuHmey SuqDI’,

‘ej, Suvmo’, rInmoHDI’? Hegh. Qong — Qong neH —

‘ej QongDI’, tIq ‘oy’, wa’SanID Daw”e’ je

cho’nISbogh porghDaj rInmoHlaH net Har.

Hamlet, Act 3, Scene 1.

(Trans. by Nick Nicholas & Andrew Strader, KLI, 1995.)

Retrieved from

http://www.kli.org/

http://en.wikipedia.org/wiki/The_Klingon_Hamlet

Pagina următoare »

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.